Saturday, October 4, 2008

Return to innocence

Daca in 2005 am fi avut pragul electoral de 5% asa cum propusese de curind oficialul european Preşedintele APCE Luis Maria de Puig, atunci pe linga cele trei partide care au trecut in parlament ar mai fi putut trece si BEPR fiind masiv votat in autonomia gagauza. In 2009 chiar daca vom avea pragul de 6% cred ca vor intra cel putin 4 formatiuni politice. Asta va ridica putin nivelul democratiei in legislativ si poate prin 2010 se vor simti schimbari si la nivel de tara.
In 1998 au votat 1680 mii de alegatori reprezentind 69% din electorat, in 2001 au participat exact 2/3 din totalul de pe liste, adica un numar de 1600 mii sau 67%, iar in 2005 au fost 65% participind vreo 1560 mii de alegatori. Cu toate ca de obicei la alegerile parlamentare participarea este mai mare decit la alegerile locale vedem ca aceasta participare cunoaste totusi si o scadere cu 2% la fiecare scrutin. Deci in 2009 conform acestei scaderi vom avea undeva o participare de 63% ceea ce ar constitui 1500 mii de alegatori. Problema este ca in 2007 rezultatele participarii au fost foarte proaste. Daca insumam numarul de voturi atunci pentru consiliile raionale şi municipale avem un numar de undeva 1157 mii de participanti la vot sau 48%, iar pentru consiliile orăşeneşti şi săteşti avem doar 978 mii sau 41%. Din dinamica de participare vedem ca pina in 2003 diferenta dintre participarea in alegerile locale si cele parlamentare este de undeva 350 mii, deci avind in 2007 o participare de 1157 mii, atunci se confirma ca in 2009 vom avea 1500 mii de alegatori.
La alegerile repetate in capitala din decembrie 2005 au participat 22%, iar in 2007 participarea a fost de 37%, deci timp de 1 an si jumate avut loc o crestere a participarii cu 15%. Daca adunam procentul obtinut in 2007 pentru consiliile raionale cu 15%, atunci obtinem exact 63% - procentul obtinut si mai sus pentru alegerile parlamentare din 2009. Daca luam procentul obtinut in 2007 pentru consiliile orăşeneşti şi săteşti si-l adunam cu 15%, atunci obtinem 56% ceea ce ar constitui procentul minim de participare in 2009 si conform acestui procent la alegeri ar participa min. 1344 de mii de alegatori. Acest minim il putem confirma si prin alta metoda: diferenta de participare in alegerile locale din 2007 in consiliile raionale fata de cele orăşeneşti şi săteşti este de 179 mii. Deci asta reprezinta fluctuatia participarii in alegerile din 2007 si daca o adunam cu numarul alegatorilor in consiliile raionale din 2007 obtinem 1157+179=1336 de mii. Acum cunoscind extremele de participare in 2009 putem gasi fluctuatia care este de 1500-1340=160 de mii. In asa caz, maximul pentru 2009 va fi de 1500+160=1660 de mii sau 69%. Dupa cum observam in 2009 ca maxim putem avea participarea din 1998.
In 2003 diferenta dintre numarul care au votat pentru comunisti in consiliile raionale şi municipale, si cei care au votat pentru consiliile orăşeneşti şi săteşti este de 120 mii, iar aceeasi diferenta in 2007 a constat 62 mii. Fluctuatia electoratului comunist in 2003 a fost 120 mii si intr-adevar vedem ca daca la alegerile locale din 2003 in consiliile raionale şi municipale au luat 595 mii, atunci in 2005 la alegerile parlamentare au avut 595+120=715 mii de alegatori. Acum daca in 2007 aceasta fluctuatie a fost de numai 62 mii, atunci in 2009 comunistii pot obtine maxim 394+62=456 mii. Daca participarea va fi in jur de 1500 mii, atunci procentul pe care l-ar putea obtine comunistii in alegeri este de 30% - exact atit cit au obtinut in 1998. In cel mai fericit caz, daca participarea va fi de 1660 mii, atunci comunistii ar avea 27.5% cam atit cit obtinuse BMD in 2005. Ca minim de participare pentru comunisti poate servi numarul de 331 mii in alegerile din consiliile orăşeneşti şi săteşti din 2007, care la o participare de 1340 mii ar putea obtine un procent de 24.5% din sufragii, la o participare de 1500 de alegatori pe tara ar obtine 22%, iar la o participare de 1660 mii doar 20%.

4 comments:

Ion Bargan said...

Salut! Buna analiza d-le Socolenco. Socoteala de-acasa nu se potriveste, insa, intotdeauna cu cea din targ.

Trebuie sa rasuflecam mainile si sa ne apucam sa lucram prin teritoriu. E nevoie de lucrat intens cu cetatenii nehotarati.

socolenco said...

Mersi Ion pentru comentariu. Am incercat doar sa gasesc care sunt tendintele pentru 2009, pentru ca felul in care s-a comportat electoratul in cele 4 scrutine parlamentare ne poate spune multe lucruri pretioase si pentru 2009.

Ce tine de cetatenii nehotariti cred ca procentul lor va scadea tot mai mult pina la alegeri. Sunt de acord ca este nevoie de multa munca cu ei pentru ai convinge sa participe in alegeri decisi sa aduca SCHIMBAREA.

Klaus said...

Daca luam procentul obtinut in 2007 pentru consiliile orăşeneşti şi săteşti si-l adunam cu 15%, atunci obtinem 56% ceea ce ar constitui procentul minim de participare in 2009 si conform acestui procent la alegeri ar participa min. 1344 de mii de alegatori.

Daca luam tot asa in 2011 ar fi 71%, in 2013 86%, iar in 2014 101%...

socolenco said...

klaus, in 2011 nu se poate intimpla asa si nici in 2013. Ceea ce se poate intimpla in 2009 este doar din cauza anumitor conjuncturi atit interne cit si externe in special ce tine de perspectiva europeana a Republicii Moldova care devine tot mai reala din considerentul ca suntem vecinii Uniunii Europene, iar Romania ca membru european poate sa ne ajute enorm si dupa cite stiu chiar ne ajuta in pofida politicii comunistilor.

In 2005 la alegerile parlamentare am avut o participare mai proasta de 52% cit ne spune ADEPT, pentru ca chiar si participarea in Chisinau de 37% trebuie sa ne puna semne de intrebare pentru ca prea mare e decalajul intre cea pe tara si cea din Chisinau. De asta eu am caclulat procentul si am gasit a fi de 41 si respectiv 48% - asta pe tara. Deci in 2005 avind deja o participare proasta alegatorul din Chisinau a fost practic impus sa mai mearga si la alegri locale, pentru ca Urechean a preferat sa fie in parlament. Respectiv alegatorul fiind saturat de atitea alegeri a renuntat sa mai mearga. Probabil si din cauza ca a fost dezamagit de ppcd si alti democrati. Abia in 2007 dupa ce si Romania a devenit tara a Uniunii Europene am avut o participare cit de cit si observam ca nu a fost mai mare decit cea din 2005 la alegerile parlamentare. Deci impulsul asta si a fost ca cei 15% care renuntasera in 2005 sa mai aleaga o data primarul au venit totusi in 2007. Si asta numai pentru ca au vazut o perspectiva, anume perspectiva UE. Aderarea Romaniei la UE a fost un factor care si a dat impuls alectoratului, pentru ca de altfel am fi avut acceasi problema ca in Ucraina acuma cind alegatorul este deja suprasaturat de atitea alegeri si de jocurile murdare ale politicienilor. Deci dupa cum vezi un plus de 15% vine numai din cauza conjuncturii atit interne cit si externe legata puternica de perspectiva europeana, si de reintregire a spatiului romanesc.