Nostalgia frineaza Schimbarea

Cu totii ne-am deprins sa categorisim electoratul comunist ca fiind nostalgic, nostalgic dupa vremurile sovietice, glorificator al trecutului sovietic, care vrea sa ne intoarcem la vremea de atunci. Se stie cum prin 2001 comunistii si-au cucerit electoratul cu promisiuni goale ca daca vin la guvernare vor face ca salamul sa coste citeva ruble. Trebuie sa spun ca de fapt acestia nu sunt unicii nostagici, nu sunt nostalgici doar cei care glorifica trecutul sovietic, ci sunt la fel de nostalgici si cei care condamda puternic acelas trecut sovietic, pentru ca de fapt ei sunt nostalgici dupa vremurile care aveau sa fie daca nu ar fi venit atunci comunistii. Deci bazinul celor nostalgici este de fapt mult mai mare decit ne-am inchipuit, iar nostalgici sunt si printre cei ca noi care pledam puternic pentru Schimbare. Adevarata Schimbare insa se va produce atunci cind nostalgicii vor fi in minoritate, cind vor fi mai putin de jumate din potentialul elector al Republicii Moldova.

Da, sunt de acord ca trebuie sa condamnam ocuparea sovietica cu toate ca as crede mult mai justificata s-o faca Romania, pentru ca de fapt atunci sovieticii i-au ocupat anume ei o parte din teritoriu. Daca insa actualul presedinte interimar si-a luat angajamentul sa condamne ocuparea, deportarile si teroarea sovietica, atunci trebuia s-o faca sub forma de declaratie asa cum a facut-o Traian Basescu, cind a condamnat comunismul. Nu cred ca este foarte potrivit ca in fiecare an sa comemoram acea ocuparea prin coborirea drapelului in berna. Astfel noi niciodata nu ne vom putea rupe de trecutul sovietic si niciodata nu vom reusi sa facem Schimbarea pentru care pledam. Daca CC a anulat decretul lui Ghimpu prin care se condamna ocuparea, atunci cred ca e bine asa: putem considera ca i-a facut un serviciu si de fapt conteaza cel mai mult gestul presedintelui pe care ar putea sa si-l reitereze printr-o declaratie. Atita tot.

Cred puternic ca un politician serios va lua cel mai mult in consideratie doar sarbatorile nationale care au avut la baza energia maselor din timpul evenimentelor de renastere nationala, evenimente care s-au incununat cu Declaratia de Independenta si trecerea la Limba Romana in grafie latina. Iata care sunt acele sarbatori care trebuiesc in fiecare an sarbatorite si de care sa nu ne saturam niciodata sa le sarbatorim. Restul este istorie si trebuie sa ne resemnam, trebuie sa rupem legatura cu trecutul daca vrem Schimbare. Politicienii trebuie sa priveasca de la Independenta inainte si sa depuna toate eforturile ca sa transforme acel deziderat in realitate astfel ca oamenii sa se simta cu adevarat liberi si independenti. Si prin asta nu spun ca trebuie ca politicienii sa inchida ochii, dar este bine sa nu "speculeze" trecutul pentru a obtine sustinerea maselor. Cu istoria, comemorarea si condamnarea victimelor deportarilor trebuie sa se ocupe ONG-urile si grupuri ale societatii civile, dar nu politicienii.

Imi place a 2-a intrebarea a dlui Vasile Botnaru pentru Dorin Chirtoaca de la emisiunea InProfunzime cu Lorena Bogza. Da, avem intr-adevar nevoie de un kilometru ZERO de la care sa nu mai luptam cu trecutul, dar de la care sa ne construim viitorul. Totodata vreau sa spun ca cehii chiar daca organizeaza multe festivaluri la Praga raman insa a fi intr-o oarecare masura foarte marcati de perioada socialista, care ca si noi au avut parte de un sistem centralizat de dezvoltare. Daca e sa luam o carte de geografie a Republicii Cehe, atunci in jumatate din ea se face referire la cit de rau au fost gospodarite lucrurile la ei in tara in perioada de dupa razboiul al II-lea mondial. La ei Schimbarea incepe cu 1990 si ma intrebam doar de ce ar considera ca timp de 300 de ani cit au fost sub ocupatia imperiului Habsburgic lucrurile ar fi fost gestionate fara nici o eroare? Se pare insa ca masele tin minte cel mai mult ultimul rau: de exemplu in Republica Moldova nimeni nu mai da vina pe uniunea sovietica ca acum duc o viata mizera, dar cel mai mult dau vina pe comunisti. As spune ca acest lucru este foarte bun, este bine ca lumea nu da vina pe un regim demult apus, dar da vina pe un partid care cum n-ai da face parte din contemporaneitate. Asta imi da speranta ca Republica Moldova s-ar putea debarasa de nostalgie mult mai repede si ar putea deveni cu adevarat o istorie de Succes. Depinde insa foarte mult si de politicieni in ce masura vor mai exploara perioada sovietica.